CONINUT
Meditaia i utilitatea acesteia în viaa de zi cu zi
Practica Meditaiei
I “Linitea este Marea Revelaie” – Lao-Tse
II Senzaiile corpului
III Adâncirea exerciiului anterior – Senzaiile corpului
IV Controlul gândurilor
V Simirea respiraiei
VI Dumnezeu, în respiraia mea
VII Respiraia – Comunicarea cu Dumnezeu
VIII Linitea
IX Ruga corpului
X Atingerea lui Dumnezeu
XI Concentrarea
XII Constatarea prezenei lui Dumnezeu în tot ce exist
Înlarea individual i bunstarea lumii

OM
MEDITAIA ÎN VIAA DE ZI CU ZI I UTILITATEA ACESTEIA
Meditaia nu este doar pentru câiva alei ci este necesar tuturor fiinelor umane. Sinele interior a unei
persoane atinge Sinele Înalt (Param-Tattwa) zilnic, în timpul somnului adânc. Aceast atingere netiut încarc
bateriile omului. Aa c atunci când se trezete din somn, se simte împrosptat, plin de putere i relaxat. Acesta
este un proces natural. Dac cineva nu poate dormi bine, se simte deranjat i istovit. Este experiena fiecrui om
fie el bogat sau ceretor, cult sau incult, ef sau muncitor, ran sau om de afaceri, casnic sau nomad.
Orice om are nevoie de linite, de putere, de capacitatea de a-i descrca problemele zilnice i de a-i liniti
mintea. Aa c, o descoperire minunat a omului este aceea c trebuie s-i in în legtur sinele interior cu
SURSA, în stare de veghe nu de somn, pentru lungi perioade continuue, prin practici specifice executate
sistematic. Aceasta este arta meditaiei. i o astfel de persoan se numete YOGI fr deosebire de religie, de
culoare, de ar.
Dhyanam nirvishayam manah— Acea starea a minii, în care nu sunt Vishayas sau gînduri senzoriale, este
meditaia.
Pentru oriental sau ocidental, ce aparine de Hinduism sau Mohammedanism, Budhism sau Jainism,
Cretinism or Iudaism, Shinto-ism sau orice alt ‘ism’, scopul spiritual este de a conduce un suflet individual
ctre comuniunea extatic cu Divinitatea Universal sau UNICUL ADEVRUL, SURSA.
Dhyana—Tatra pratyayaikatanata dhyanam este un flux continuu de percepere a gândurilor. Este fluxul
continuu al gândurilor despre un obiect, sau despre Dumnezeu sau Atman sau Sursa Suprem —Tailadharavat.
În conformitare cu Raja Yoga, meditaia este al aptelea pas pe scara Yoga. Nimeni nu poate atinge aceast
stare pân când nu cunoate arta “Concentrrii”. Ce este concentrarea? —Desa bandhas-chittasya dharana.
Concentrarea este fixarea minii pe un obiect exterior sau pe un punct interior, fr întrerupere sau pauz timp
de dousprezece secunde. Deci, un aspirant trebuie s se dezvolte în tehnica concentrrii, care de la sine este
schimbat în meditaie, dac starea de focalizare a minii pe un obiect/punct/subiect spontan, este meninut
continuu pentru 12×12=144 secunde.
Termenul corespunztor din scrierile în limba sanskrit este ‘Dhyana’ care vine de la rdcina ‘Dhi’, ‘intellect’
reprezintând rdcina de baz, ce are diferite derivate în diferite practici. Oricum, ‘Buddhi’ (facultatea raiunii)
se zice c este bazat direct pe acest termen rdcin; acest termen este utilizat în mod generos de toate
sistemele Yoga, i reprezint tema central a tuturor tehnicilor mistice care conduc pe cineva ctre nivele înalte
ale contienei spirituale cu adâncimi profunde ale expansiunii spirituale i ne duc la împlinirea în Dumnezeu
sau la auto-împlinire.
Meditaia poate fi obiectiv, pe anumite caracteristici sau pur subiectiv, pe respiraia proprie a cuiva.
În meditaia obiectiv Sadhaka mediteaz pe un idol sau pe pictura Ishta devata—ce poate fi Dumnezeu, Iisus
Shiva, Vishnu, Rama, Krishna, Buddha sau orice alt zeu sau zei.. Pentru el idolul este ceva viu, vibrând cu
realitatea suprem, omniprezent, omniscient(atottiutor), omnipotent(atotputernic).
El poate medita pe beatitudine(fericirea deplin), pe calitile, pe activitile Ishta-devata. Sau poate medita pe
Suprema Energie pulsatoare i atot-ptrunztoare care este în el i în afara lui, peste tot infiltrat. Aceasta este
meditaia subiectiv. În mod similar, pe respiraia proprie când inspir i expir cu pstrarea unei TCERI
INTERIOARE MINIME. Toate meditaiile sunt bune; ceea ce conteaz este intensitatea i continuitatea
neîntrerupt a meditaiei.
Un aspirant trebuie s î-i apropie sufletul de Dumnezeu, s se scalde în fericirea extazului Divin, s î-i
cufunde eul în oceanul eternitii, s extrag susinere i putere de la SURS pentru a atinge desvârirea.
Un Sadhaka trebuie s mediteze regulat, s mestece i s digere ceea ce a învat, pentru a transforma ceea ce a
învat în înelepciune, pentru a aplica acea înelepciune spre rezolvarea problemelor care îi întretaie zilnic
calea. Aa cum a spus F.W. Robertson:”Nu conteaz numrul de cri pe care le-ai citit, nici varietatea
predicilor pe care le-ai auzit, nici volumul de conversaie religioas la care participai, ci conteaz frecvena i
seriozitatea cu care meditai la aceste lucruri pân când adevrul din ele devine al vostru i devine parte din
fiina voastr, i aceasta v asigur creterea“.
Un cuttor spiritual sincer mediteaz spre a a-i da seama de Realitatea Ultim spre a deslui misterul vieii i
a morii, spre a înelege în strfundul inimii sale, care este Adevrul. O dat ce acesta cunoate Adevrul, el
cunoate Realitatea Ultim, el devine Acela, i de aici nu mai rmîne nimic de cunoscut. O persoan care
realizeaz(î-i d seama) de Brahman, devine Brahman, i triete în Brahman. Cunoaterea este existen.
Aceasta este cea mai înalt stare.
India a avut ansa de a fi produs muli sfini i profei care i-au dat seama de Adevr i au trit mai mult sau
mai puin în starea de Extaz Divin. Chiar i în ultimele sute de ani oamenii au fost martori la asemenea sfini ca
Paramahamsa Ramakrishna, Swami Vivekananda, Swami Ramatirtha, Sri Aurobindo, Ramana Maharshi,
Swami Ramdas, Swami Sivananda i ali câiva de faim mondial.
Adesea în timp ce vorbea, Ramakrishna cdea în Samadhi i de aceea se ruga adesea mamei sale divine s nu îl
cheme frecvent la pieptul ei, pentru a putea conversa cu discipolii si, în mod particular cu iubitul su prieten
Naren ulterior cunoscut lumii întregi ca Swami Vivekananda, pentru ca acesta s pregteasc o trup de
voluntari care s rspândeasc mesajul su, sfântul su mesaj în India. Swami Ramatirtha a fost vzut adesea în
starea de extaz în ultimii si apte ani de via petrecui în India i în Statele Unite. Adesea Swami Shivananda
în starea de extaz, cânta i dansa uneori îns era doar linitit. Cei mai muli mesageri divini au fost în India i
ali câiva în restul lumii.
Meditaia i concentrarea sunt adesea tratate ca fiind sinonime. Oricum, am trasat adineauri o linie distinct
între concentrare i meditaie. Ca explicaie suplimentar, când cineva îi duce, dirijeaz, conduce, undele
gândirii într-un singur punct sau pat ca o raz laser care adun razele împrtiate de lumin într-un singur
punct, este vorba de concentrare. Fiecare corp are nevoie de concentrare pentru a înelege, asimila i utiliza
orice informaie, orice cunoatere. Cînd concentrarea se prelungete la 144 secunde, ea se numete meditaie i
când este extins la 144 deînmulit cu 144 = 20736 secunde = 345.6 minute, i se zice c s-a atins starea de
Samadhi.
Dup Ashtanga, Yoga cuprinde dou pri principale astfel Hatha Yoga—Yama, Niyama, Asana and
Pranayama o acoper pe prima, iar Pratyahara, Dharana, Dhyana and Samadhi, pe cea de-a doua.
Nu exist cuvînt echivalent în limba român pentru Samadhi.
Concentrarea este al aselea pas, Meditaia este cel de-al aptelea iar Samadhi al optulea stadiu din Yoga, când
Sadhaka devine unit cu Fiina Suprem.
Concentrarea conduce la Meditaie, iar în mod similar meditaia constant prelungit duce la Samadhi.
În alte Yoga, Manana, Nididhyasana, Upasana, Chintana, Dhyana— aceti termeni sunt utilizai cu diferene
subtile.
Manana este un fel de reflectare. Este doar o mestecare, rumegare înceat i subtil. Aeasta se face printr-o
intens practicare a Manana.
Chintana este de asemenea un fel de reflectare i meditare pentru a asimila gândurile în contien, pentru o
impresie corect, corespunztoare , i pentru o înelegere profund.
Meditaia intens asupre Sinelui sau Brahman sa a ORICREI PERSONALITI SPIRITUAL ILUMINATE
se numete ‘Nididhyasana’. Aa cum a fcut sfântul Francisc din Assisi.
‘Upasana’ vine de la meditaia devotului practicat în , Jnana Yoga Sadhana i Bhakti Yoga.
Upasana semnific ‘stând aproape de’.
În Jnana Yoga Sadhana cuttorul trebuie s stea aproape de Sine sau Brahman; pe când în Bhakti Yoga un
devot trebuie s stea alturi de Dumnezeu.
Un practicant adevrat(Sadhaka) va obine rezultate sigure i rapide, când va parcurge corespunztor etap
dup etap sub coordonarea unui GURU sau învtor.
Primele patru pri sunt menite s purifice mintea i s obin un corp puternic i potrivit pentru a recepta i
reine puterea DIVIN. În zilele noastre muli pun semnul de egalitate între Yoga i practicarea câtorva asane
i pranayame. Aceasta nu este suficient pentru înlarea spiritual. Totui este mai bine s practicai câteva
asane i pranayame pentru propria sntate decât deloc. Dar Yoga adevrat începe cu retragerea
simurilor(pratyahara), practicarea concentrrii, prelungirea periodei de concentrare sub o atent coordonare,
pentru a atinge stadiul meditaiei, i în final pentru a deveni unit (Yoga a se altura, a se uni) cu Ralitatea
Suprem, cu ADEVRUL.
Astfel meditaia nu înseamn a numai a fi pustnic, ascet sau retras. Este extrem de important în viaa de zi-cuzi.
Este un imens ajutor pentru student, pentru tânr sau pentru btrân. Un on care poate medita poate deveni un
mai bun conductor, un mai bun om de afaceri, un om mai performant. Dimpotriv, dac o persoan nu poate
medita, va duce lips de creativitate, curaj i încredere în atingerea scopurilor sale. În ziua de astzi, cîiva
medici i psihologi î-i sftuiesc pacienii suferinzi de nervozitate, de enervri neobinuite, de deranjamente
mentale, team i complexe de inferioritate, de lips de încredere, s mediteze alturi de tratamentul medical.
Deci meditaia este foarte necesar în aceste zile când omul duce o via complex i tensionat.
În fiecare diminea i fiecare sear, preferabil la rsrit i la apus, stai într-o postur confortabil cu coloana
vertebral dreapt, relaxai-v fiecare parte a al corpului, apoi mintea, i stai nemicai, în aceai postur, cât
de mult putei. Întodeauna este mai bine ca înainte de aceasta, când v aezai pentru meditaie, s invocai
maestrul(Guru) i Ishta Devata, pentru a obine binecuvântarea, ghidarea acestora i pentru a v exprima
recunotiina.
Gradual cretei durata meditaiei. Este uor s v relaxai membrele corpului dar nu este uor s v relaxai
mintea. Acest proces de relaxare, linitire i contientizare a corpului va reduce automat frecvena respiraiei,
care, la rândul ei, v va ajuta în meditaie. Multe gânduri v traverseaz mintea acum i v vor traversa i
atunci.
Ele pot chiar s v deranjeze.Nu v temei. Încercai s rmânei calmi i privii-le cu stpânire de sine. Lsaile
s vin lsai-le s plece. Nu luptai s s v eliberai mintea de undele gândirii. Încercai s fii indifereni cu
ele. Observai aceste gânduri cu indiferen. Dup un timp – mai devreme sau mai târziu – vei fi absorbit în
Ishta-Devata vostru dac meditaia este obiectiv, sau în Fiina voastr dac meditaia este subectiv. Odat ce
ai gustat meditaia, credei-m , v va plcea s o gustai din nou i din nou…
Fie ca Dumnezeu Atotputernic i Milostiv s v ajute.
PRACTICA MEDITAIEI
I. “linitea este Marea Revelaie”—Lao-Tse
1. Manuscris revelat de Dumnezeu.
2. Descoperirea revelaiei pe care o aduce tcerea-interioar.
3. Tcerea-interioar ofer, îns tcerea-interioar trebuie atins i obinut. NU ESTE UOR.
Exerciiul 1.
Alegei o postur confortabil. Închidei ochii pentru zece minute. Cutai s v linitii total Inima i Mintea.
Descriei ‘Linitea’ în termenii dumneavoastr. Experiena poate fi infinit de variat. Trebuie s eliminai
vagabondajul constant al minii. Reducei la tacere agitaia emoional. La apropierea de frontierele tceriiinterioare
pot aprea PANICA i RENUNAREA. A-i putea avea o experien neplcut. NU SUNT
MOTIVE DE DESCURAJARE. Vagabondajul gândurilor reprezint o mare surpriz. Facei-v timp s
EXPERIMENTAI acest vagabondaj al minii. CEVA ÎNCURAJATOR—contientizarea existenei
vagabondajului mental, agitaiei interioare i a inabilitii de a fi linitit, arat c avei un grad redus de tcereinterioar
. ÎNCHIDE-I DIN NOU ochii, devenii contient de vagabondajul minii pentru cca. dou minute.
Acum înelegei c tcerea-interioar este cea care v d posibilitatea s putei contientiza vagabondajul minii
dumneavoastr. Minima TCERE-INTERIOAR pe msur ce se dobândete, v reveleaz din ce în ce mai
mult, mai mult decât putei voi îniv s v revelai altfel.
Vei obine: ÎNELEPCIUNE, LINITE, FERICIRE, DUMNEZEU
PRECAUII: Nu trebuie s vorbii sau s discutai. Inspirai i expirai adânc i lent. Din nou închidei ochii
pentru 5 minute. CAUTAI TCEREA-INTERIOAR. Nu cutai NIMIC SENZAIONAL. De fapt nu
cutai nimic. Limitai-v la a observa. Luai orice vine ctre contiina voastr, indiferent dac e mare, mic,
banal sau obinuit. CONINUTUL contientizrii este mai puin important decât calitatea contientizrii. Pe
msur ce calitatea se îmbuntete deasemenea se adâncete i linitea-tcerea, ve-i vedea i experimenta.
Ve-i descoperi spre încântare voastr c revelaia nu este Cunoatere. Este putere: o misterioas putere care
aduce transformare.
II. Senzaiile corpului
Trebuie s devenii contienti de anumite senzaii de care nu suntei contienti în mod explicit.
Exerciiul 2.
“Merge-i” cu ochii minii în jurul voastru pentru a deveni contient de degetele de la picioare, de labele
picioarelor, de picioare, de genunchi, de coapse, de fese, de mijloc, de stomac, de piept, de umeri, de degete
(începe-i cu buricele), de antebrae, de coate, de brae, de spate, apoi din nou de umeri, de gât, de brbie, de
buze, de nas, de obraz, de urechi, de ochi, de frunte, de cap, de partea superioar a capului i de partea
posterioar a capului.
Nu insistai mai mult de 2-3 secunde pentru fiecare parte a corpului. Repetai din nou i din nou timp de cinci
minute.
Aceast exerciiu are ca efect aducerea unei senzaii de relaxare. CEI MAI MARI DUMANI: Tensiunea
nervoas, trairea prea mult în cap, a fi gânditor i imaginativ i de a fi prea puin contient de activitatea
simurilor. Este necesar de a rmâne în PREZENT i nu în trecut sau viitor.
Un Shadaka trebuie s stpâneasc aceast tehnic a contientizrii senzaiilor. El trebuie s învee s ias din
zona gândirii i imaginaiei i s se mute în zona (din Cap în Inim) sentimentelor de iubire i a intuiiei, unde
ia natere contemplaia, unde rugciunea devine putere ce transform i o surs de încântare i pace.
Puini dintre voi pot simi o cretere a Tensiunii. Observai ce parte a corpului este tensionat i vedei exact ce
tensiune simii. Contientizai faptul c suntei tensionai i observai exact unde. A observa nu înseamn a
reflecta ci a simi. De obicei nu culegei nici o senzaie. De ce? Sensibilitatea voastr a murit de atâta trit în
cap.
În Pielea noastr se desfsoar în fiecare moment miliarde de reacii bio-chimice pe care noi le numim senzaii
i cerdei ca este greu s alegei câteva dintre acestea? V-ai împietrit, pentru a nu simi unele rniri emoionale
sau conflicte pe care îns le-ai uitat demult… i percepia dumneavoastr, contiena, puterea de concentrare i
atenia sunt brute i nedezvoltate.
FII ÎN CONTACT CU SENZAIILE DIN NOU I DIN NOU fr a numi membrele i organele pe care le
simii. Dac observai un îndemn de a v schimba sau a v deplasa postura sau poziia – nu îi acordai atenie.
Continuai exerciiul pentru înc câteva minute. Gradual ve-i simi o anumit linite în corp. Continuai cu
exerciiul de CONTIENTIZARE pân obinei o anumit linitire. Dac suntei distrai, întoarcei-v la
exerciiul de contientizare a senzaiilor corpului, mutându-v de la o parte a corpului la alta, pân când corpul
devine linitit din nou, mintea tcut, i suntei capabili s simtii din nou linitea care aduce pace i anticipeaz
contemplarea lui Dumnezeu.
ORICUM, NU rmânei pre mult timp în mod intenionat în starea linite. Deoarece aceast rmânere poate fi
relaxant i chiar încânttoare. DAR în aceasta const PERICOLUL unei transe blânde sau a întunecrii
mentalului, care nu este bun pentru contemplare.Este ca un fel de autohipnoz care nu are nimic de a face cu
ascuirea contienei sau cu contemplarea.
IMPORTANT: NU CAUTAI ÎN MOD DELIBERAT linitea sau tcere-interioar i nu rmanei ÎN MOD
EXPLICIT în aceast stare atunci când ea apare. ÎNS CUTAI ASCUIREA CONTIINEI.
Într-o clip linitea devine aa de puternic încât toate exerciile i toate eforturile devin imposibile.
Atunci nu va mai trebui s cutai linitea. Dar linitea v va cuprinde. ATUNCI putei sigur i profitabil s
abandonai toate eforturile i s v lsai în voia atotputernicei liniti din voi.
III. Adâncirea exerciiului anterior— Senzaiile corpului
Exerciiul “senzaiile corpului” este aa de simplu, de fapt, dezamgitor de simplu. Pentru a avansa în acest
exerciiu trebuie s îi pstrai simplitatea. Rezistai tentaiei de a cuta aspecte noi, îns încercai s cutai
PROFUNZIMEA.
Trebuie s practicai cel de-al doilea exerciiu pentru o lung perioad de timp. Putei s v întrebai despre
eventualele avantaje. Nu v întrebai. Face-i ceea ce vi s-a cerut în cadrul exerciiului i v vei descoperi pe
voi îniv. ADEVRUL se gsete mai puin în cuvinte i explicaii decât în aciuni i în experien. Deci s
trecem la treab, cu credin i perseveren.
Exerciiul 3.
Închidei ochii. Repetai exerciuil precedent “senzaiile corpului” pentru cinci pân la zece minute. ACUM
ALEGEI DOAR O MIC ZON A OBRAZULUI, COLECTAI ORICE SENZAIE. La început poate nu
vei simi. Continuai exerciiul precedent, apoi intrai în aceast zon. Fii contieni de tipul senzaiei care se
ivete; mâncrimi, înepturi, arsuri, smucituri, vibraii, pulsaii, amoreli….. Dac mintea vagabondeaz,
întoarcei-v cu rbdare la exerciiul 2 i exersai din nou.
IV. Controlul gândurilor
Executând exerciiile anterioare de contiien, mentalul dumneavoastr poate fi distras. Pentru a face fa unei
asemenea situaii, trebuie s pstrai ochii întredeschii – rmânînd cu privirea pe un obiect sau pe o pat la o
distan de cca un metru în faa voastr. Nu fii concentrai pe obiect/pat. Fcând aceasta, putei fi deranjat de
de vagabondajul minii dumneavoastr. Nu trebuie îns s v alarmai. Practicai controlul asupra
vagabondajului minii cu rbdare i perseveren. Treptat vei reui. Pentru a trata distragerea mentalului putei
urma oricare din urmtoarele dou ci:
Exerciiul 4.
a) Urmai-v gândurile aa cum un ctelu din strad urmeaz orice pereche de picioare pe care o vede în
micare. Nu conteaz direcia în care se mic. Dup câteva secunde, trebuie s contientizai c gândii. Putei
s v spunei în interior : Gândesc……….gândesc………gândesc. Prin aceasta vei contientiza c procesul de
gândire contiunu.
b) Observai-v gândurile ca un om care st la fereastr privind trectorii de pe strad. Dup un timp,
trebuie s contientizai urmtorul fapt : Gândesc……….gândesc………gândesc.
Putei efectua oricare dintre cele dou exerciii îns nu mai mult de cinci minute. Gândirea are tendina de a se
opri atunci când contientizai faptul c gândii. O distragere ce are la baz o puternic încrcatur emoional:
dragoste, team, resentimente, regrete – nu va ceda uor acestor exerciii. Alte exerciii discutate în continuare
trebuie s v ajute în astfel de cazuri.
V. Simirea respiraiei
Contientizai cum intr i cum iese aerul prin nrile voastre. Nu v concentrai cum intr aerul în plamâni,
limitai-v la doar la a contientiza respiraia prin nri. Nu controlai respiraia. Nu încercai s o adâncii. Nu
este un exerciiu de respiraie ci unul de contientizare. Ori de câte ori suntei distrai, întoarcei-v cu vigoare
la sarcina voastr de a fi contient de fiecare respiraie. Continuai acest exerciiu zece sau cinsprezece minute.
Acest exerciiu poate fi dificil pentru unii dintre dumneavoastr în comparaie cu exerciiile anterioare; dar este
cel mai rspltitor în ascuirea contienei, în aducerea calmului i a relaxrii. ORICUM, în încercarea de a
contientiza respiraia NU v tensionai muchii . Hotrârea voastr nu trebuie confundat cu tensiune nervoas.
Putei fi distrai la început dar trebuie s v reîntoarcei din nou i din nou la contientizarea respiraiei simplul
effort implicat în a face aceasta – va aduce efecte benefice pe care le ve-i remarca treptat. Dup ce ve-i avea
eficien în acest exerciiu continuai cu o alt variant de exerciiu întrucâtva mai dificil i mai eficace:
Exerciiul 5.
a) Contientizai senzaia de trecere a aerului prin nri. Simii atingerea acestuia – în ce parte a nrilor
simii atingerea aerului când inspirai… în ce parte a nrilor simii atingerea aerului când expirai…..
b) Contientizai cldura sau rcoarea aerului …. Este rece când intr i cald când ias.
c) De asemenea contientizai cantitatea de aer care care trece printr-o nar este mai mare decât cea care
trece prin cealalt nar….
d) Fii sensibili i ateni la atingerea uoar când inhalai i exhalai….
Continuai acest exerciiu pentru zece sau cincisprezece minute. În caz c alocai mai multe minute ve-i obtine
rezultate mai bune. Dar NU STAI singuri în acest exerciiu mai multe ore pentru o perioad mai mare de dou
sau trei zile. Altfel acest exerciiu v aduce o mare pace i un simmânt de profunzime i plenitudine care v
încânt, dar concentrarea prelungit pe respiraie probabil c va produce halucinaii sau va deversa material din
incontient pe care nu ve-i putea s îl controlai.
CONTIEN, CONTEMPLARE I RUG
Rug înseamn o comunicare cu Dumnezeu care este purtat prin utilizarea cuvintelor a imaginilor i a
gândurilor. Contemplarea semnific o comunicare cu Dumnezeu care face posibil o utilizare minim a
cuvintelor a imaginilor sau a conceptelor. Exerciiile de contien “senzaiile corpului” sau “simirea
respiraiei” pot fi considerate ca i comunicare cu Dumnezeu. Muli mistici ne spun c, în plus fa de mintea i
inima cu care comunicm în mod obinuit cu Dumnezeu , suntem înzestrai cu o minte mistic i cu o inim
mistic, faculti cu care putem s-L cunoatem pe Dumnezeu în mod direct, pentru a-L înelege i INTUI pe
Dumnezeu în fiina Sa adevrt – lsând la o parte toate gândurile, conceptele i imaginile.
În mod obinuit tot contactul noastru cu Dumnezeu este indirect – prin imagini i prin concepte. Pentru a putea
s-L înelegem pe Dumnezeu dincolo de aceste gânduri i imagini trebuie s avem privilegiul unei anume dar –
o inim mistic.
În majoritatea dintre noi aceast inim zace dormind i în stare nedezvoltat. Dac este trezit, se îndreapt
ctre Dumnezeu i, ne îndrept întreaga noastr fiin ctre El. De aceea trebuie s o dezvoltm , trebuie s
îndeprtm zgura ce o înconjoar ca s poat fi atras ctre ETERNUL MAGNET.
A fi aproape sau a descoperi Eternul Magnet, înseamn a gsi mijloacele de a face mintea s tac.
A face mintea s tac este o sarcin extrem de dificil. Cât de greu este de a ine mintea departe de procesul de
gîndire, care produce gânduri într-un ir ce nu se mai termin. Dar cum se zice “cui pe cui se scoate”. Aa c
fii înelepi i utilizai un singur gând pentru a scpa de toate celelalte gânduri care v umplu mintea.
Un gând, o imagine, o fraz o propoziie sau un cuvânt pe care mintea se poate fixa. A face o încercare
contient de a pstra mintea într-o stare fr gânduri, vid, înseamn a încerca imposibilul. Mintea trebuie s
aib ceva ocupaie. O concluzie ce pare tulburtoare: concentrarea pe respiraie sau pe senzaiile corpului apare
ca fiind o foarte bun contemplare. Exerciiile de contien ne conduc la o adâncire a experienelor de
rugciune.
A sosit momentul ca s v expunei Soarelui Divin în LINITE / TCERE.
VI. Dumnezeu, în respiraia mea
Exerciiul 6.
Cu ochii închii practicai un anumit timp contientizarea senzaiilor corpului. Apoi contientizai respiraia aa
cum ai fcut-o înainte i rmânei contieni pentru câteva minute….
Reflectai acum c acest aer pe care îl respirai este încrcat cu Putere i PREZENA Unitii. Gândi aerul ca
fiind un OCEAN Imens care v înconjoar … un ocean colorat cu prezena lui Dumnezeu i cu fiina lui
Dumnezeu… Când tragei aerul în plmâni tragei Unitatea … Fii contieni c respirai Puterea în prezena lui
Dumnezeu, a Unitii odat cu fiecare respiraie. Rmânei în aceast contien atât cât putei… Observai ce
simii când contientizai c inspirai pe Dumnezeu cu fiecare respiraie….
ALTE REFLECTRI
1. Când inspirai, contientizai Spiritul Lui Dumnezeu care v inund plmânii cu energia divin pe care o
aduce cu el.
2. Când expirai, imaginaiv c expulzai toate impuritile … temerile … simmintele negative…
neajunsurile i slbiciunile.
3. Imaginaiv c vedei întregul corp devenind radiant i viu prin acest de inspirare a Spiritului Lui Dmnezeu i
de expulzare a tuturor impuritilor… Rmânei în aceast contientizare cât putei fr a fi distrai.
VII. Respiraia, Comunicarea cu Dumnezeu
Rugciunea religioas o vom numi RUG; rugciunea intuitiv poate coincide cu CONTEMPLAREA
Ambele rugciuni ne conduc la uniunea cu Dumnezeu.
Unele dintre ele sunt mai potrivite pentru unii cuttori spirituali decât pentru alii. În funcie de timp i de
necesiti acestea se pot schimba.
Orice comunicator cu Dumnezeu care se limiteaz doar la mintea ce gândete, nu este un adevrat comunicator
cu Dumnezeu ci cel mult unul în curs de devenire.
Printre metodele de comunicare a cuttorilor spirituali nu exist o nici comunicare personal reuit, care s nu
fie cel puin într-un anume grad o comunicare cu inima, i care s nu conin puin emoie. Dac o comunicare
, o împrtire de gânduri, este în întregime i total lipsit de orice emoie, putei fi siguri c dimensiunea
presonal, intim lipsete.
V prezentm în continuare câteva variaii ale exerciiului precedent, mai mult devoional decât intuiional.
Cum coninutul de gânduri în rug este minimal – va fi uor s trecei de la devoional la intuiional , de la
inim la inim.
Exerciiul 7.
Contientizai respiraia un anumit timp. Acum IMAGINAI-V prezena Lui Dumnezeu în atmosfera ce v
înconjoara…
Notai ce simii, când contientizai prezena sa în aerul pe care îl respirai.
Acum exprimai-v Lui non-verbal. În mod frecvent, exprimai un sentiment printr-o privire sau printr-un
gest…
Apoi din nou prin respiraie. Exprimai mai întâi de toate, un mare dor de El fr a folosi cuvinte, chiar i
mental, zicându-I , “DOAMNE, mie dor de Tine….” Doar prin intermediul respiraiei. Putei exprima aceasta
respirând adânc, adâncind inhalarea.
Acum exprimai alt atitudine sau sentiment: UNUL DE ÎNCREDERE I CAPITULARE – fr cuvinte – doar
prin respiraie, “DOAMNE, m predau în întregime ie …. ” Putei face aceasta prin sublinierea exhalrii, prin
expirarea de fiecare dat adânc i audibil. De fiecare dat când expirai simii ca v lsai cu totul în mâna Lui.
Apoi, dup un timp, luai alte atitudini fa de El i exprimai-le prin respiraie: DRAGOSTE …..
APROPIERE…. i ADORARE INTIM……. RECUNOTIIN…… PREUIRE…. când ai obosit,
reântoarcei-v la începutul exerciiului i rmânei în pace contientizându-L peste tot împrejurul vostru i în
aerul pe care îl inspirai i îl expirai… Apoi, dac tindei s fii distrai, reluai partea a doua a exerciiului i
exprimai-v Lui în mod non-verbal înc o dat.
VIII. Linitea
Omul modern este invadat din nefericire de o tensiune nervoas care face ca tcerea-linitea s fie aproape
imposibil de obinut. Dac el vrea de fapt s învee s se roage el trebuie mai întâi s învee s fie linitit, tcut
cu el însui.
De fapt, chiar aceast tcere i linite devine frecvent rug, când El se manifest sub forma linitii.
Exerciuil 8.
Repetai exerciiul 2. de contientizare a senzaiilor corpului – întregul corp. De data aceasta începei cu vârful
capului i finalizai cu vârfurile degetelor de la picioare, neomiând nici o parte a corpului.
Atenie la orice senzaie din orice parte a corpului… Putei gsi unele pri ale corpului complet golite de
senzaii… Insistai pe acestea pentru câteva secunde-dac nu se ivete nici o senzaie, mergei în continuare…
Pe msur ce devenii mai priceput în acest exerciiu v vei ascui contiena pân acolo încât nu va rmâne
nici o parte a corpului în care s nu simii câteva senzaii…
Putei fi mulumit când insistai scurt pe poriunile blank(fr senzaii) i continuai pe prile unde simii mai
multe senzaii – Mutai-v încet de la cap spre picioare… apoi din nou, de la cap spre picioare… i aa vre-o
cincisprezece minute.
Pe msur ce contiena se ascute ve-i aduna senzaii pe care nu le-ai observat înainte… putei de asemenea
aduna senzaii extrem de subtile, prea subtile pentru a fi percepute de orcine altcineva care nu este un tot întreg.
Simi-i întregul corp ca o mas de concentrare i pace adânc. Acum devenii contient de corpul vostru ca un
întreg. Simii întregul corp ca o mas de diverse tipuri de senzaii…
Rmânei aa o vreme, apoi revenii la contientizarea pe pri, micându-v de la cap spre picioare … apoi din
nou rmânei în contientizarea corpului ca un întreg….
Observai acum linitea profund care v cuprinde. Observai completa linite a corpului … Oricum, Nu
rmânei în starea de linite încât s pierdei contientizarea corpului… Dac suntei distras oferii-v ocupaia
de a v muta înc o dat de la cap spre picioare, devenind contient de senzaiile din fiecare parte a corpului.
Apoi. Din nou, observai linitea din corpul vostru. Dac practicai în grup, atunci când avei ocazia, observai
linitea în întreaga încpere.
Este foarte important s NU micai nici o parte a corpului când executai aceast Sadhana.
Aceasta va fi foarte dificil la început, dar de fiecare dat când simii necesitatea de a v mica sau v scrpina
sau v foi, contientizai imediat aceasta … Nu cedai … necesitatea va disprea în mod gradual iar voi vei
deveni înc o dat linitii …
Este extrem de chinuitor pentru majoritatea dintre voi s stai linitii. Chiar dac resimii durere fizic, i
devenii tensionai fizic, cheltuii-v tot timpul de care avei nevoie pentru a deveni contieni de aceast
tensiune … UNDE o simii, CUM sau ÎN CE MOD o simii … i rmânei aa pân când tensiunea dispare.
Vei simi durere fizic, chiar dureri severe. Nu are importan cât de confortabil este poziia sau postura
pe care ai adoptat-o, corpului vostru îi place s protesteze împotriva linitii, dezvoltând dureri în diferite pri.
Când se întmpl asta, un Sadhaka serios TREBUIE S REZISTE tentaiei de a-i muta membrele sau de a-i
schimba poziia pentru a uura durerea. Trebuie doar s contientizai puternic durerea.
Contientizarea poate fi total absorbit de durerea acut. Putei începe s transpirai, chiar abundent. Mintea
voastr poate gândi c vei leina de durere; în acest moment decidei s NU v luptai cu durerea, s NU fugii
de ea, s NU dorii s o uurai, ci doar s o contientizai, s v identificai cu ea. Apoi vei vedea c senzaia
de durere este desfcut în prile sale componentele i vei fi surprins s descoperii c este compus din mai
multe senzaii adic senzaii de arsur intens, smucitur sau senzaie ascuit de împunstur, într-un punct
care se mic dintr-un loc în altul…. Acest punct putei s îl identificai ca durere…
Dac vei continua acest exerciiu, vei vedea c vei avea un raport interesant cu aa zisa durere i anume
durere fr suferin.
Fiecare Sadhaka va experimenta anumite tipuri de durere, cum am indicat mai sus, pân când corpul su devine
obinuit s rmân perfect linitit. A trata durerea prin contientizare. Când în sfârit corpul vostru devine
linitit, vei avea o bogat rsplat în BEATITUDINEA TCERII care este adus de linite.
Tentaia de a v scrpina este frecvent pentru începtori. Aceasta se întâmpl deoarece odat cu
contientizarea ascuirii senzaiilor, acesta devine contient de senzaiile de mîncrime i înepturi care de fapt
erau acolo de mult dar care erau ascunse contientizrii din cauza clirii fizico-psihice pe care majoritatea dintre
noi o transmit corpului i datorit contientizrii grosolane care nu le fcea sesizabile.
Un Sadhaka trebuie s reziste la astfel de tentaii pe durata Sadhanei de contientizare.
IX. Ruga corpului
( O variant devoional a “senzaiilor corpului”)
Exerciiul 9.
Mai întâi linitii-v prin contientizarea senzaiilor în diferite pri ale corpului vostru…
Ascuii-v contientizarea prin trierea chiar i a celor mai subtile senzaii, nu doar a celor grosiere i a celor
evidente… inei mâinile pe genunchi. Acum micai foarte uor mâinile i degetele în aa fel încât s se
opreasc în poal, cu palmele fa în fa, cu degetele lipite i orientate în sus… Micarea trebuie s fie foarte,
foarte lent … ca deschiderea petalelor unei flori… i în timp ce micarea este în desfurare FII
CONTIENI de fiecare parte a acesteia.
O dat ce mâinile se odihnesc în poal, devenii contieni de senzaiile din palme… Apoi devenii contieni de
gestul în sine, care este un gest de rug catre Dumnezeu… Ce semnificaie are pentru dumneavoastr acest
gest? Ce îi spunei lui Dumnezeu prin acest gest? Spunei-o fr cuvinte, doar identificându-v cu gestul…
Poate s v dea senzaia unui gen de rug pe care o putei face cu corpul vostru…
Când v rugai cu corpul dai putere i corp rugciunii voaste. Oamenii eueaz în a asocia corpul cu
rugciunea; ei eueaz în a lua cu ei i corpul în interiorul bisericii sau a locului de venerare, ei stau în prezena
lui Dumnezeu, dar sunt fr grij în privina felului în care stau… Ei nu îneleg cum s triasc prezena vie a lui
Dumnezeu. Deci un devot a lui Dumnezeu trebuie s îneleag sensul i menirea “Rugii corpului”. Gesturile
sugerate sunt doar exemple. Un devot poate inventa propriile gesturi pentru a-i exprima Dragostea, Preuirea,
Adorarea, Capitularea, Recunotiina…
Închidei ochii. Linitii-v cu ajutorul unui exerciiu de contientizare. SIMII c suntei în prezena lui
Dumnezeu într-un mod foarte devoional, cu mâînile unite unite devoional în faa voastr, ridicai-v încet faa
ctre Dumnezeu … inei în continuare ochii închii … Ce îi spunei lui Dumnezeu prin faa îndreptat ctre
El? Rmânei câteva momente cu sentimentul comunicrii … Apoi devenii complet contieni de poziia feei
voaste … de senzaiile feei voastre … Dup câteva momente întrebai-v din nou ce î-I exprimai lui
Dumnezeu prin faa ridicat, i rmânei aa o vreme…
X. Atingerea lui Dumnezeu
Aceasta este tot o variant devoional a “senzaiilor corpului” pe care o vei gsi folositoare dac avei rezerve
privind exerciiile “senzaiile corpului”, “ruga corpului” sau “contemplarea”.
Exerciiul 10.
Repetai unul din exerciiile “senzaiile corpului”. Dedicai-v ceva timp pentru a experimenta multiplele i
subtilele senzaii din diferitele pri ale corpului vostru …
Acum REFLECTAI: Fiecare senzaie pe care o simt, indiferent cât de uoar i de subtil este rezultatul unei
reacii biochimice care nu poate exista fr Atotputernicul Dumnezeu.. SIMITI puterea lui Dumnezeu la lucru
în producerea fiecrei senzaii… Simii-iI atingerea în fiecare senzaie pe care EL o produce… Simii atingerea
lui Dumnezeu în diferitele pri ale corpului vostru: aspr, neted, placut, dureroas…
Experimentarea lui Dumnezeu nu trebuie s fie ceva senzaional sau deosebit, mai puin când v este dezvoltat
devoiunea i Dragostea Divin. Fr nici un dubiu experimentarea lui Dumnezeu este diferit de experiena
obinuit cu care suntem familiarizai: este o adânc linite de care am, vorbit mai devreme, întunericul lucios,
goliciunea care aduce împlinire.
Adesea, sunt nenumrate licriri a Eternitii sau a infinitului care vin ctre noi atunci când le ateptm mai
puin, în mijlocul preocuprilor noastre. Cineva trebuie s fac aa de puin, întradevr, pentru a-L experimenta
pe Dumnezeu. Tot ceea ce trebuie s fac cineva este s se liniteasc pe el însui, s devin linitit – i s
devin contient de senzaiile mâinii. Fii ateni la senzaiile din mâna voastr… Atunci î-L avei pe Dumnezeu,
trind i lucrînd în voi, atingându-v, puternic lâng voi.. Simii-L … Experimentai-L. Majoritatea devoilor
caut dup o experien mai deosebit. Bineîneles este mai mult în a-L experimenta pe Dumnezeu decât de a
simi senzaiile dintr-o mân. Este necesar o lung explicaie pentru a cunoate realitatea – îns fii siguri c
aceaste simple i umile exerciii o s v ajute mult în drumul ctre cunoaterea realitii. Uitm cu toii prea
uor c una dintre marile lecii ale încarnrii este c Dumnezeu este gsit i în obinuitul de zi cu zi. Doreti s
î-L vezi pe Dumnezeu? Uitte la realitatea de lâng tine. Vrei s î-L auzi? Ascult plînsetul unui copil mic,
rîsetele de la un simplu chef, vîntul fonind frunzele din copaci. Sau doar linitiiv, devenii contieni de
senzaiile din corpul vostru, simii PUTEREA SA TOTAL la lucru în voi i simii cât de aproape este EL în
voi.
XI. Concentrarea
(Acesta este un exerciiu de contien pur)
Exerciiul 11.
Alegei un obiect al unui anumit sim ca obiect de baz a ateniei. V sugerez s alegei sau senzaiile dintr-o
anumit parte a corpului, sau respiraia sau sunetele din jurul vostru.
Concentrai-v atenia pe acest obiect, dar fcei-o în aa fel încât dac atenia v alunec spre altceva s fii
imediat contieni de aceast alunecare.
S presupunem c ai ales ca obiect de baz al ateniei respiraia voastr. Concentrai-v asupra respiraiei …
Este foarte probabil ca dup o vreme atenia voastr se va deplasa cte altceva – un gând, un sunet, un
simmânt… Acum, cu condiia s fii contieni de aceast deplasare a ateniei, deplasarea nu trebuie s fie
considerat o distragere a ateniei… Oricum, este important s contientizai aceast deplasare chiar în
momentul când deplasarea are loc sau imediat dup aceasta.
Considerai-o distragere a ateniei doar dac devenii contieni de deplasarea ateniei la mult dup ce ea a avut
loc.
Presupunând c ai ales respiraia ca obiect de baz al ateniei. Atunci exerciiul vostru va fi cam aa:-
“Respir… Respir… Acum gândesc… gândesc… gândesc… Acum ascult un sunet… ascult…. ascult… Acum sunt
enervat…. enervat. Acum m simt plictisit… plictisit…”
În acest exerciiu, vagabondajul minii nu este considerat o distragere a ateniei, cu condiia s fii contieni c
atenia se deplasaze ctre alt obiect… Odat ce devenii contieni de aceast deplasare, rmânei la noul
obiect (gândire, ascultare, simire…) o vreme, apoi întoarcei-v la obiectul de baz al ateniei (respiraia)…
priceperea voastr în auto-contien poate deveni atât de mare încât voi nu devenii ateni la deplasarea ateniei
la un alt obiect, ci chiar la dorina de a face deplasarea, la impulsul din voi de a v deplasa la altceva. Ca i
atunci când dorii s micai mâna….. mai întâi suntei contieni de apariia dorinei de a mica mâna,
consimii la aceast dorin, transportai în afar aceast dorin, apoi apare prima micare a mâinii… Toate
aceste activiti sunt executate într-o infinitesimal fraciune a unei secunde i de aceea gsim c este imposibil
de distins una fa de alta pân când linitea sau tcerea din noi devine aproape total i contiena noastr
capt ascuimea unei lame de brici.
Auto-contiena este un mijloc foarte puternic pentru a crete dragostea fa de Dumnezeu sau aproapele nostru.
Auto-contiena înal dragostea. Dragostea, când este autentic, crete i adâncete auto-contiena.
Nu cutai mijloace ascunse de a v dezvolta auto-contiena. Începei cu lucruri modeste cum ar fi
contientizarea simmintelor corpului sau contientizarea lucrurilor din jurul vostru i apoi cu alte exerciii pe
care vi le-am sugerat aici i nu va trece mult timp pân când vei observa fructele linitii a calmului i a
dragostei pe care înal auto-contiena ne-o aduce.
XII. Constatarea prezenei lui Dumnezeu în tot ce exist
(Aceasta este o recapitulare a majoritii exerciiilor anterioare)
Exerciiul 12.
Executai unul dintre exerciiile de contien precedente. De exemplu luai “senzaiile corpului” ca focalizare a
ateniei voastre… Nu observai doar senzaiile care sunt percepute uor de contiena voastr, cele grosiere, ci
observai-le deasemenea pe cele subtile … Dac este posibil nu dai senzaiilor nici un nume (arsur, amoreal,
îneptur, mâncrime, rceal …). Doar simii senzaia fr a-i pune vreo etichet…
Facei la fel cu sunetele… Captai cât putei de multe… Nu încercai s identificai sursa sunetului. Ascultai
sunetele fr s le etichetai. Pe msur ce continuai acest exerciiu vei observa o mare pace interioar care v
va cuprinde, o linite profund… Acum contientizai rapid, scurt , aceast pace i linite…
Simii ce bine e s fii aici, acum. S nu avei nimic de fcut. Doar s fii. Fi.
Pentru aceia care au înclinaii devoionale. Executai exerciiul precedent pân când simii pacea care vine cu
acesta…
Acum devenii contieni, pentru o scurt vreme de aceast pace i linite…
Acum exprimaiv lui Dumnezeu nonverbal. Imaginaiv c suntei mut i putei comunica doar cu ochii i cu
respiraia. Adresai-v lui Dumnezeu nonverbal, “Doamne, este bine a fi aici cu tine.” Sau nu comunicai de fel
cu Dumnezeu. Doar odihniiv în prezena lui.
De asemenea, pentru cei cu înclinaii devoionale, un exerciiu rudimentar în a-L gsi pe Dumnezeu în toate.
Reîntoarcei-v în lumea simurilor… Devenii cât de contieni putei fi, cu aerul pe care îl respirai… cu
sunetele din jurul vostru.. de senzaiile pe care le simii în corp… Simii-L pe Dumnezeu în aer, în sunete, în
senzaii. Rmâne-i în aceast lume a simurilor. Rmânei cu Dumnezeu…. Predai-v acestei lumi a simurilor
(sunete, senzaii tactile, culori…) …. Predai-v lui Dumnezeu…..
INLAREA INDIVIDUAL I BUNSTAREA LUMII
Societatea “Viaa divin” http://www.sivanandadlshq.org ofer un panaceu pentru toate necazurile sociale i
politice ale lumii moderne. Cele trei fundamente a “Vieii divine” – Servete, Iubete, Druiete – sunt pilonii
pe care poate sta un individ, sau de unde se poate înla, sau de unde se pot construi fraterniti umane. Astfel
viaa în aceast lume poate deveni fericit, fr temeri, i s aib un scop.
Dac cineva încearc s observe oamenii, poate vedea trei tipuri de persoane – extrovertiii, introvertiii i
ambivalenii. Extrovertiii sunt persoane a cror minte se orienteaz întotdeauna ctre exterior. Ei devin sclavii
propriilor simuri. Ei sunt dup bani, plceri i pasiuni, poziii i putere, onoruri si aplauze. Ei sunt limitai de
condii i circumstane i de circumferina vieii. Normal, cutrile lor sunt în afar i ei uit scopul i destinaia
fiinei umane.
Introvertiii sunt acele persoane care sunt reflective i contemplative i doresc s studieze domeniul lor intern,
universul intern ascuns în ei. Goethe îi zicea “Universul intern al omului”. Acestia renun la plceri i poziii,
inându-se la distan de aplauze sau onoruri. Farmecul lumii lor este acela c sunt doar puini introvertii.
Ambivertitul este o persoan cae nu se decupleaz de la exterior, ci triesc în “interior” i fac din exterior un
vehicul al interiorului. Ei î-i dedic viaa serviciilor altruiste i î-i plaseaz viaa pe altarul Marelui Creator al
universului. O astfel de persoan realizeaz sfinenia serviciului, necutând nimic pentru pentu ei, pstrând în ei
strlucitoarea Divinitate. Sunt încarnri ale umilinei i compasiunii , a dragostei pure izvorâte din inim.
Dar fr a deveni introvertit nu este posibil ca cineva s devin ambivertit. i o astfel de persoan este un/o
sadhaka în adevrat sens. De fapt, omul este un sadhaka înscut, dar eueaz în recunoaterea concepiilor
greie, a înelegerii greite , a aroganei i a vanitii.
Holistic View
“There is a common tendency to isolate spiritual principles from politics, especially in these
days of great intellectual power. Dreamers and visionaries are often brushed aside as people with
their heads in the clouds”, out of touch with stark realities. In so many ways man has become
wedded to the doctrine of self-salvation, self-achievement and self-dependence that in the resultant
excitement of great material achievements he is in danger of forgetting the eternal truths upon
which this entire universe exists and its future heritage depends.
The bad habit of complaining against others, the conditions and slackness in sincere
attempts, and a lack of love for himself and humanity—and man becomes a prey of vanity which
subsists on false values. Man generally thinks falsely that he is unblemished and superior to others
and that others are blemished and inferior. The inevitable consequence is that he gets a perverted
vision and loses the capacity for seeing and accepting Truth. If a man develops an attitude of
selfishness, he is liable to poison every good sight and tie. But, if his attitude becomes one of
helpfulness and understanding, he shall beautify every tie—foes will turn into friends, problems
will have their solutions and man will have his salvation. Unfortunately, man thinks his gain in the
loss of others, his progress in another’s downfall and his happiness in another’s unhappiness. It is a
tremendous mistake and a dangerous trend born out of indiscrimination and selfishness.
The inspired visions of saints, mystics and leaders in the religious education, social,
economic and artistic scene of every country have truly reflected the true aspirations of the people.
From these visions was born the practical reality of everything which is recognised to be good in
their way of life. And of course, everything that is discordant or bad is the outward result of
individual and collective negative or evil thinking or beliefs.
One of the greatest saints of the present day Sri Swami Sivanandaji Maharaj has placed
before the world the ‘Divine Life’ gospel for the uplift of the individual and attainment of divinity
in the end which can be summed up in six succinct words, “Serve, Love. Give, Purify, Meditate,
Realise.”
The physical frame of a man owes much to the world because it is made of the same five
elements of which this world is composed. One has, therefore, to serve one and all without any
distinction whatsoever and without any expectation of return or reward so that he may clear out his
debt towards the world. One must properly understand that the acquired wealth and power are not
his own but are the ‘trust’ of the poor and weak. In the right use of things lies the key which consists
in the service of others. Service and sacrifice, hence, are the acme of duty and dutifulness. When a
duty is performed as a duty for duty’s sake, it becomes the source of salvation and not the bondage
of attachment. But he should not have the idea of doership. Hence the service and performance of
duty with a feeling of responsibility and pure heart without expectations, which is prompted by an
inner sense of fellowship and unity, reduces attachment and destroys the sense of doership and thus
liberates the man.
Love is light, life, eternity. There is nothing else to achieve in this world but love. In love
consists the perfection of human life. All impurities are rooted in the craving for the pleasure of the
senses, but love is not there. Love is the nature of the beloved and the life of the lover. One must
know that faith and Love go together, because in the sense of unity resides Love and in the ending of
desire is the dawn of Love. Man has sincerely to understand that the outer form of action warranted
by a given situation generally makes little difference to the Love and sympathy in one’s inner
attitude. The man has to learn a great lesson that he has to love even a sinner, while hating the sin. A
man, who is an inborn sadhaka, must learn the lesson of forgiveness even without asking for the
same from the person who has done something wrong. Thus only the impurities of man’s mind can
be washed off. Of course, it requires great moral strength to seek forgiveness for one’s own past
wrong actions. Only one who is truly repentant and who has realised that any satisfaction of the
senses derived from evil propensities is bound to reap a harvest of evil and sorrow.
Man should not be confounded with a seeming contradiction between forgiveness and
justice. Man’s sense of justice is distorted, on account of the limitations of his ego, his reactions are
perverted. Strictly speaking, in one sense, man can do justice only to himself because he can
understand his own mind and not of others. As aman and as a sadhaka one should, therefore, refrain
from judging others; and also one should be forgiving others in so far one feels wronged by others.
When the mind is devoid of hate, a long step is taken by man towards recovery. Love is the
tremendous curative force for an individual and for the society. So the great Master emphasised
greatly this love factor and preached in practice—Love all, hate none. God is in all, do not hurt Him.
The urge to give happiness to others helps man to destroy his own craving for pleasure. The
desire for pleasure is the cause of frustration; giving and sharing what you have and serving others
with compassion consumes the craving for pleasure. He warned an aspirant that generosity
motivated by attachment, and renunciation caused by anger are fruitless. The truth is that the
supreme giver is ours, but all the things He gives are His. Therefore, man should learn the lesson of
giving and giving with happiness all the good that he possesses and not think that by giving he will
lose. In fact he will gain something which is Divine and Eternal.
If the three mottos above—Serve, Love and Give—are properly understood and practised
by man in his day-to-day life, he will find that his heart has become purified and he is living in a
higher stage and better society. In fact, in the renunciation of one’s rights and protection of rights of
the others lies the secret of attainment. His mind becomes purified and then alone he is in a position
to meditate and realise.
This is the gospel of Divine life which is the need of the hour, and if we follow this, we shall
be serving this world in a better way on its upward march. Then alone can there be ‘Ramarajya’.
Let us march on this path with confidence and faith, with sincerity and strength, with
devotion and dedication. May God and Gurudev bless you!
Radiai dragoste i buntate ctre toate fiinele. Nu cutai niciodat greelile i defectele altora. Apreciai
întotdeauna prile bune din alii. Trecei peste slbiciunile lor. Rugaiv pentru cei ce vor s v fac ru. Fii
indulgeni cu insultele i jignirile. Fii buni i facei bine.
—Swami Sivananda